Nocturne

Nocturne

Băsescu: România este o ţară stabilă, există un acord instituţional între mine şi Guvern

               Preşedintele Traian Băsescu i-a asigurat miercuri pe oamenii de afaceri austrieci că România este o ţară stabilă din punctul de vedere politic, subliniind faptul că Executivul are o majoritate de aproape 70% în Parlament iar între el şi Guvern există un acord instituţional.

                      "  Cea mai mare întrebare a mediului de afaceri din Austria cu privire la România este despre stabilitate. Răspunsul este sută la sută corect 'da, România este o ţară stabilă'. Pe de o parte, Guvernul are o largă majoritate în Parlament, aproape de 70%, iar între mine şi Guvern există un acord instituţional, consolidând obiectivele cooperării noastre. Cu alte cuvinte, nu există niciun risc cu privire la instabilitate politică", a declarat Traian Băsescu la întâlnirea avută la Viena cu reprezentanţi ai mediului de afaceri austriac. 

                     Preşedintele a punctat şi câteva elemente ale situaţiei economice din România. El a afirmat că, după situaţia din 2010, România a reuşit să se reechilibreze din punctul de vedere economic, amintind totodată că în 2011 a avut o creştere economică de peste 2% şi susţinând că aşteptările "cele mai pesimiste" pentru anul acesta vizează o creştere în jur de 1,5%. 

                     "Dacă vom reuşi să absorbim fondurile UE, cu siguranţă creşterea noastră va fi de departe mai mare de 1,5%, dar uitându-ne la trecutul nostru privind absorbţia, pentru moment prefer să spun că vom avea 1,5% creştere anul acesta", a spus Băsescu. 

                     El le-a mărturisit oamenilor de afaceri austrieci că în urma discuţiilor avute anterior cu omologul său din Austria şi-a dat seama că întâlnirea cu ei a fost "inspirată". AGERPRES

Peste 500.000 de persoane ar putea primi suplimentar până la 23 de lei/lună pentru energie electrică şi gaze (proiect)

                   Beneficiarii ajutorului social şi ai alocaţiei pentru susţinerea familiei ar putea primi, din aprilie, un ajutor suplimentar cuprins între 18 şi 23 de lei pe lună, acordat în funcţie de veniturile familiei pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare generate de eliminarea tarifului social la energie electrică şi gaze naturale, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Muncii.

           Beneficiarii ajutorului social şi ai alocaţiei pentru susţinerea familiei care au venituri pe membru de familie de până la 200 lei vor primi un ajutor suplimentar de 23 lei, iar pentru cei cu venituri pe membru de familie cuprinse între 201 şi 370 lei ajutorul este de 18 lei. 

             Potrivit datelor Ministerului Muncii, în prezent se înregistrează un număr de 222.518 beneficiari de ajutor social şi un număr de 304.000 beneficiari de alocaţie pentru susţinerea familiei, din care 234.506 situaţi în intervalul de venituri 0-200 lei şi 69.494 în intervalul de venituri 201 - 370 lei. 

          Ministerul Muncii precizează că sumele de 23 lei şi 18 lei sunt fundamentate pe diferenţele de preţ pe care beneficiarii ar trebui să le asigure suplimentar faţă de cheltuielile actuale cu energia electrică şi gazele naturale, diferenţe determinate de eliminarea tarifului social şi de creşterile de preţ aşteptate la consumatorii casnici de energie electrică şi gaze naturale. 

       Ajutorul suplimentar va fi acordat din oficiu, pe toată perioada ajutorului social şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei. Plata este asigurată din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi va fi efectuată odată cu plata ajutorului social şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei. 

        'Conform unor estimări realizate de experţii Băncii Mondiale pe baza datelor existente la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, şi a celor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, creşterea cheltuielilor cu energia electrică pentru categoriile vulnerabile se situează între 14 lei - 20 lei, la care se adaugă o creştere medie de 3 lei a preţului la gazele naturale. Astfel, dacă un beneficiar al tarifului social plăteşte în prezent, în medie, 10 lei pentru energia electrică consumată, după eliminarea tarifului social şi ţinând cont şi de creşterea de aproximativ 6% a preţului, acesta va plăti aproximativ 22 - 25 lei. Prin acordarea ajutorului suplimentar, suma care va fi plătită efectiv din bugetul familiei va fi la un nivel similar cu cea plătită în condiţiile existenţei tarifului social, şi, respectiv, pentru categoriile de persoane singure/familii acoperite de venitul minim garantat şi/sau alocaţia de susţinere a familiei, creşterea facturii la gaze şi energie electrică va fi astfel compensată, asigurându-se, în acest fel, protecţia persoanelor celor mai vulnerabile', se menţionează în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă. 

           Tariful reglementat pentru energia electrică a crescut cu 6% de la 1 ianuarie 2013, urmând ca, de la 1 iulie, să mai aibă loc o majorare cu 2%, potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE). De asemenea, la factura finală se va adăuga o creştere de 8% reprezentând energia verde, cea ce va însemna doi lei în plus la factură, lunar. 

           În ceea ce priveşte preţul pentru gaze naturale, pentru consumatorii casnici prima majorare va fi realizată la 1 iulie 2013, când preţul reglementat va creşte cu 8%, iar cea de-a doua la 1 octombrie când acesta va urca cu două procente. 

Ce mai face medierea?

               

Medierea va deveni o practica uzuala?Este destul de simplu de ce ar putea exista judecatori care sa promoveze medierea si unul dintre motive nu este increderea in acest sistem ci numarul mare de dosare civile/penale ce pot fi solutionate de catre parti chiar daca aceasta rezolvare nu este echitabila sau – uneori – conforma cu legea (ceea ce va naste posibile litigii in viitor, mediatorii nu au cunostinte juridice iar partile nu isi permit un avocat in toate cazurile)

In schimb, in privinta avocatilor problema sta un pic diferit. De ce un avocat de litigii ar accepta medierea in cazurile sale? Cel mai probabil ca acei avocati se indoiesc de abilitatile lor in evaluarea cazului si in capacitatea de a negocia o tranzactie pentru clienti.

Un alt argument ar fi cresterea concurentei pe piata avocaturii de litigii. Oare avocatii incep sa se indoiasca de capacitatea lor de a gasi si pastra clientii in cazul in care se dovedeste ca avocatul advers este mult mai bine pregatit si atunci prefera sa nu isi asume riscul unui litigiu? Ramine de discutat.

Este neindoielnic faptul ca medierea confera un mediu comfortabil pentru a discuta un caz intr-un mod prietenesc fata de o tranzactie discutata direct de catre parti. Este mai simplu sa prezinti cazul unui tert care preia sarcina de a discuta in contradictoriu cu partea adversa. Si atunci iti pui intrebarea: de ce sa te agiti discutind cu un potential adversar valoros in loc sa pui pe altcineva (in speta, mediatorul) sa o faca in locul tau?

Medierea isi va atinge scopul pentru care a fost introdusa?

Promotorii medierii incearca sa convinga publicul ca medierea este necesara ca si procedura prealabila unui proces. Ca dovada se indica o gramada de statistici luate din practica altor tari (Franta, Germania, SUA) care arata in mod clar ca a existat o scadere a numarului de procese aduse in fata unui complet de judecata si un numar foarte mare de conflicte rezolvate in afara instantelor. In plus, ni se spune ca se va evita „loteria” solutiilor judecatoresti (practica neunitara fiind cel mai des motiv invocat)

Dar aceste motive stau in picioare la o mai atenta analiza? Exista consecinte ce sunt ignorate (intentionat sau nu) din aceste argumentatii?

Sa incepem cu argumentul ca medierea duce la scaderea numarului de procese aflate pe rolul instantelor de judecata datorita gasirii unor solutii in afara instantelor. Eu spun ca aceasta scadere nu este datorata atit medierii in sine cit cresterii costurilor presupuse de procedura judiciara. Au crescut costurile presupuse de onorariile expertilor (nu vreti sa stiti cit costa o opinie expertala a unui medic legist, desi – vorbind in mod obiectiv – inalta specializare a acestuia isi justifica costurile iar aportul sau in cazurile de malpraxis medical este ESENTIAL), de exemplu. Au crescut costurile cu adminstrarea probatoriilor in cazul in care avocatii fac acest lucru – inregistrarile video, stenografia, transcrierea inregistrarilor, etc. In concluzie, costurile mari si riscul procesual (de neevitat in orice cauza, indiferent cit de sigur esti de pozitia cazului tau) imping partile la gasirea unor alternative mai fiabile.

Se poate spune ca medierea – prin simpla sa existenta – a dus la scaderea numarului de procese? Desi nu neg faptul ca un mediator bun poate determina gasirea unei solutii de catre parti este imposibil ca vezi acest lucru intr-o statistica. In cite cazuri putem spune ca medierea a dus la gasirea unei solutii si ca acele parti nu ar fi putut sa o faca singure, la o stacana de tuica sau tequila, dupa gust? Oare a analizat cineva daca cresterea costurilor procesuale in jurisdictiile unde medierea nu este obligatorie a dus sau nu la aceeasi scadere a numarului de cauze deduse judecatii?

In plus, in statistici nu se poate confirma faptul ca medirea rezolva doar cazuri in care partile nu ar fi putut incheia o tranzactie prin propriile eforturi. Exista factori ce imping partile la un compromis si care nu sunt luati in considerare cind se discuta de eficienta medierii.

Principalul avantaj al medierii se sustine a fi scaderea costurilor aferente solutionarii litigiului, adica este mai ieftin sa ajungi la o intelegere in cadrul medierii decit sa suporti costurile unui proces. Intr-un anume sens, au dreptate. Este evident ca in cazurile de malpraxis este mai ieftin sa ajungi la o tranzactie in cadrul unei medieri decit sa platesti costurile procesuale pentru a obtine o sentinta definitiva.

Dar acest avantaj exista IN ORICE tranzactie indiferent daca este implicat sau nu un mediator!! Si aceasta eroare pleaca de la premisa ERONATA ca litigiul nu se putea rezolva daca nu intervenea mediatorul ceea ce este TOTAL FALS. Foarte putine cazuri nu se pot rezolva printr-o tranzactie incheiata direct de catre parti daca acestea chiar isi doresc o rezolvare amiabila. Reciproc, nici o mediere nu va avea succes daca partile isi doresc un litigiu cu tot inadinsul.

Consecintele medierii – ce nu se discutaDesi inteleg motivul iar legea 192/2006 este facuta de un agent de vinzari decit de un legiuitor preocupat de bunastarea justitiabililor (adica informarea trebuie sa prezinte DOAR avantajele medierii, adica se promoveaza informarea ERONATA a consumatorului) exista si consecinte / costuri suportate de catre un sistem juridic in care medierea este inserata cu forta. Cum ar fi deteriorarea relatiilor intre avocati in ideea in care se va merge mai mult pe o practica de tip „Rambo style” in litigii si pe o crestere tot mai mare a tendintei avocatilor de a nu isi asuma responsabilitatea unei analize cit mai realiste a cazurilor.

O analiza realista a cazurilor preluate de avocati are consecinte beneficice in cadrul relatiilor profesionale. Este foarte dificil – la nivel personal – sa ai pretentii nerezonable timp de 3 luni si apoi brusc sa te intilnesti cu acelasi avocat advers, privindu-l in ochi si sa ai aceleasi pretentii. Deci avocatul reclamantului va avea o atitudine onesta chiar de la inceputul discutiilor cu adversarul sau avindin vedere ca este constient de faptul ca la un moment dat se vor intilni.

Dar aceasta dinamica umana nu poate avea loc daca mediatorul devine principalul subiect pe care se concentreaza discutiile. Avocatul poate „permite”mediatorului sa convinga clientii pe care ii reprezinta sa admita o intelegere ca sa evite o discutie fata in fata cu adversarul si sa-i spuna acestuia „ai un caz bun, poti cistiga in instanta si inteleg pozitia clientului tau. Voi incerca sa explic cazul clientului meu”

Se spune de catre meditori ca avocatii nu au capacitatea de a negocia cazuri si ca doar mediatorii le au, acestea fiind dobindite pe parcursul a 2 saptamini de cursuri. Hmmm!! Argumentul se constituie in ceea ce se numeste „self-fulfilling prophecy”. Daca avocatii nu ar avea obligatia de a merge la mediere cred ca s-ar descurca sa incheie tranzactii asa cum o fac din 1831 incoace, adica de 180 de ani. Nici nu stiu cum s-au putut incheia intelegeri intre parti timp de 180 de ani in lipsa mediatorilor. Trebuie sa fi fost groaznic, de nesuportat!!

Nu uitati, avocatii sunt platiti catre clienti sa atinga un obiectiv – gasirea unei solutii la problema juridica expusa. Daca nu o fac, isi pierd clientii.

Din punctul meu de vedere, cea mai simpla cale de a evita o mediere este de a contacta avocatul advers si sa-i spuneti: „nu voi media aceasta cauza pina cind nu vom bea impreuna o cafea – poate chiar platesc si o masa la restaurant – si vom discuta problema. Daca nu vom ajunge la o solutie impreuna, abia atunci mergem la mediere”.

Daca adversarul refuza aceasta abordare va garantez ca nici medierea nu va avea succes. Luati-va certificatul sau procesul verbal de informare si mergeti in instanta de judecata.

De ce ezită Crin Antonescu să candideze în Sectorul 6?

         

   La începutul săptămânii, Crin Antonescu anunța că e mai probabil să candideze în Sectorul 3 și nu în Sectorul 6, unde era oarecum stabilit deja. 

 

    Aș avea câteva argumente împotriva acestei opțiuni pentru Sectorul 3.

   Primul argument invocat de Antonescu a fost că un colegiu senatorial din sectorul 3 ar avea mai multă populație și ar aduce astfel mai multe voturi, ridicând scorul USL pe București.

 

    Cele două colegii senatoriale de pe sectorul 3 au 180.000 și respectiv 200.000 ca populație. Un colegiu din Sectorul 6 are 192.000 locuitori, ceea ce e sensibil echivalent.

 

    Procentajul votului USL este similar pe ambele zone: circa 56-57%.

 

   Interesant este că nici argumentul cu numărul de voturi nu se susține. La colegiul 12 Senat de pe Sectorul 6, USL a primit 49.233 voturi, al doilea pe Capitală ca număr de voturi după colegiul 8 din Sectorul 4 (la 500 de voturi) si cu circa 2.000 de voturi mai mult decât in fiecare din colegiile senatoriale din Sectorul 3.

În plus, primarul sectorului 3 este Robert Negoiță de la PSD, în timp ce în Sectorul 6 este primarul liberal Rareș Mănescu.

 

   Ca sa conchid, argumentele legate de populația colegiilor și numărul de voturi nu se susțin. De ce ezită însă Crin Antonescu? Nu știu.

 

    Eu personal, l-aș sfătui pe Crin Antonescu să rămână candidat la Sectorul 6. Ar consolida votul liberal pe București și e normal să candideze unde edilul este liberal.

CSM cere urgentarea validarii noilor membri ai CSM

Jud. Alina Ghica, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, a trimis luni, 1 octombrie 2012, o scrisoare presedintelui Senatului, Crin Antonescu, privind urgentarea validarii ca membri CSM a Monei-Lisa Neagoe si a lui Gheorghe Muscalu, si ca membru interimar a lui Adrian Bordea.
Textul scrisorii:
“Domnului
George Crin Laurentiu ANTONESCU
Presedintele Senatului Romaniei
Stimate  domnule  Presedinte,
Prin adresa nr. 2/26066/1154/28.09.2012, in temeiul dispozitiilor art. 18 alin. (1), (3) si (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si ale art. 31 alin. (1) din Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, v-am transmis Hotararea nr. 602 din 10 iulie 2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, in vederea validarii domnului procuror Gheorghe Muscalu si doamnei judecator Mona-Lisa Neagoe in calitate de membri alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, prin adresa 23404/1154/24.08.2012, v-am solicitat validarea, in temeiul art. 55 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, republicata, a domnului judecator Adrian Bordea din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in calitate de membru interimar, urmare incetarii calitatii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii a doamnei judecator Mona Maria Pivniceru, prin demisie.
Avand in vedere numirea doamnei Mona Maria Pivniceru in functia de ministru al justitiei, incetarea mandatului de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta  Curte de Casatie si Justitie al doamnei procuror Laura Codruta Kovesi, suspendarea din functia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii a domnului procuror George Balan, demisia doamnei Georgiana Camelia Iorgulescu din functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentant al societatii civile, precum si expirarea, incepand cu data de 11.10.2012, a mandatelor de membri alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii, ale doamnei procuror Gratiana Isac si, respectiv, doamnei judecator Ana Cristina Labus, ne vom afla in imposibilitatea de constituire a cvorumului necesar desfasurarii sedintelor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Fata de cele de mai sus, va adresam rugamintea de a urgenta procedura validarii, ca membri alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii, a domnului procuror Gheorghe Muscalu si a doamnei judecator Mona-Lisa Neagoe si, in calitate de membru interimar, a domnului judecator Adrian Bordea, astfel incat, incepand cu data de 11.10.2012, acestia sa-si poata exercita atributiile, asigurand in acest fel functionarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Cu aleasa consideratie,
Judecator Alina Nicoleta GHICA
Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii”

Băsescu: Nu avem niciun motiv să modificăm ţinta de aderare la Euro în 2015. "Există riscul ca trenul să treacă şi să nu mai revină în gară"

  

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la Cotroceni, că România nu are niciun motiv în acest moment să modifice ţinta de aderare la Euro în 2015 şi că rămânerea în afara zonei Euro ar fi "o dramă", arătând că e un tren pe care riscăm să nu-l mai putem prinde în viitor.

"Un element esenţial în a fi convingători în solicitările noastre este de menţinere a ţintei noastre de aderare la zona Euro, care trebuie să rămână 2015. Numai dacă viaţa ne va demonstra că nu putem, că nu suntem capabili, ar trebui să ne modificăm ţinta. Dar în acest moment nu avem niciun motiv să ne modificăm ţinta, care este 2015", a susţinut Traian Băsescu.

"Riscul să mai stăm, să mai cugetăm, este major şi există riscul ca trenul să treacă şi să nu mai revină în gară", a adăugat şeful statului.

El a precizat că ştie foarte bine care este abordarea şi sunt state care nu mai au timp să stea după cei care nu pot lua decizii utile în timp util.

Preşedintele a spus că aude diverşi analişti şi politicieni care se gândesc dacă ne interesează sau nu zona Euro.

"Vă asigur că rămânerea în afara zonei euro ar fi o dramă pe termen mediu şi lung pentru România. (...) Vă repet, este un trend pe care riscăm să nu mai putem să îl prindem în viitor", a avertizat Traian Băsescu.