Poate ar fi bine sa militam pentru a fi inlaturata aceasta interdictie si sa avem libertatea sa desfasuram activitati economice si atunci nu mai suntem interesati de aceasta pensie de serviciu. In definitiv, orice magistrat isi poate face o afacere”, a afirmat Pivniceru.Trecem peste faptul ca pensia de serviciu a magistraturii nu este, cum crede ea si nu numai ea (din nefericire) o « compensare pentru lipsa de drepturi » a judecatorilor. Cred ca multi dintre cititorii acestui blog ar vrea sa fie atit de « lipsiti de drepturi » incit sa se intoarca acasa la final de luna, la copii si la sot/sotie cu un salariu de 185 milioane de lei vechi lunar. Insa, dupa cum se stie, banii nu aduc fericirea.
Fericirea magistratului Mona Pivniceru ar fi aceea de a-si deschide o gogoserie sau un atelier de ambalarea pufuletilor, desi legea 161/2003 pentru prevenirea si combaterea coruptiei (interesanta lege, nu ?) spune clar la art.102 :
Magistratilor le este interzis:
a) sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura;
b) sa aiba calitatea de asociat, membru in organele de conducere, administrare sau control la societati civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare sau financiare, companii nationale, societati nationale ori regii autonome;
c) sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
d) sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Interdictia aceasta pentru magistrati are un scop bine precis : acela de a-i proteja pe onorabilii de atit de omeneasca, prea omeneasca foame de bani si de la conflicte de interese in care ar intra daca, sa zicem, ar avea un litigiu comercial in calitate de patron/actionar la o societate si acest litigiu ar ajunge chiar pe masa lui, in calitate de judecator (sau pe masa unui coleg judecator, care ar si el o firma).
Cetatenii cu drept de vot au drept de initiativa legislativa. Potrivit legii 189/1999 privind exercitarea initiativei legislative de catre cetateni, propunerea care face obiectul initiativei este formulata de un « comitet de initiativa » alcatuit din cel putin 10 persoane cu drept de vot. Insa exista niste interdictii in legatura cu calitatea persoanelor respective : « Nu pot face parte din comitetul de initiativa persoanele alese in functie prin vot universal, membrii Guvernului, persoanele numite in functie de primul-ministru sau care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice.
Or, in aceasta ultima categorie se inscrie si Mona Pivniceru, in calitatea ei de judecator care are interdictie constitutionala sa faca parte dintr-un partid politic : « Art. 40, al. 3 « Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică ».
Interdictia pusa magistratilor de a nu face parte dintr-un partid politic nu mai trebuie justificata : ea are rolul de a proteja separatia puterilor in stat si, in ultima esenta, statul de drept. Inchipuiti-va ce inseamna un parlamentar-magistrat, sau un magistrat-parlamentar, care si voteaza legea, si judeca pe marginea ei. Ipotetica situatia de litigiu comercial descris mai sus paleste in fata grozaviei unei situatii la fel de ipotetice in care niste magistrati-parlamentari voteaza o lege de marire a propriilor salarii cu 500000%. Pentru cine se sperie de cifra, taierea citorva zerouri poate fi binevenita, insa trebuie sesizata problema de principiu : magistratii nu au drept de initiatva legislativa si nu pot face parte din partide politice, deoarece trebuie asigurata separatia intre puterea judecatoreasca si cea legislativa.
Ei bine, Mona Pivniceru (in calitatea ei presedinte al Asociatiei Magistratilor din Romania) a inaintat, ca vrea, cind inca nu era in CSM, adica in ianuarie 2011, o adresa (nr.19/20.01.2011) prin care ii cerea proaspatului constituit CSM sa se exprime cu privire la un proiect de lege promovat de AMR prin care aceasta asociatie de magistrati vroia sa reglementeze, nici mai mult nici mai putin decit… raspunderea materiala a Parlamentului, Guvernului, Presedintelui, Curtii Constitutionale, precum si altor structuri ale statului ».
Mona Pivniceru a cerut CSM sa ii spuna daca o asemenea initiativa legislativa ar incalca statutul magistratului (care are interdictie constitutionala la inscrierea in partide si, pe cale de consecinta, la initierea de propuneri legislative). Nici nu iti trebuie doua doctorate (cum are Mona) ca sa raspunzi la o astfel de intrebare. Insa Mona a adresat totusi CSM-ului intrebarea care o rodea. CSM-ul de atunci, care inca nu avea onoarea sa o aibe in rindurile lui pe Mona, i-a reamintit exact ce am spus si eu mai sus despre legea 189/1999 si art.40 din Constitutie : judecatorii nu pot face parte din comitetul de initiativa care, potrivit legii 189/1999 intocmeste si promoveaza propunerea legislativa in cauza.
Intre timp, Mona Pivniceru a ajuns ilegal in CSM si deocamdata tace, insa nu va lasati inselati de tacerea ei si de aparenta ei lipsa de initiativa (legislativa). Tolba ei e plina de surprize.
Caci Mona Pivniceru a venit in CSM pe baza votului ilegal dat in unanimitate (unanimitatea nu bate insa legea, imi pare rau pentru Cristi Danilet) de colegii Sandei din ICCJ carora le-a prezentat, ca toti candidatii pentru un loc in CSM, un « proiect pentru CSM pe care il puteti citi integral (http://www.juridice.ro/141046/mona-maria-pivniceru-proiectul-pentru-csm.html).
In preambulul proiectului, Mona Pivniceru, cea care cerea abolirea separatiei puterilor in stat (prin declaratiile care militau pentru introducerea posibilitatii de a deschide, ca judecator, o afacere, si a posibilitatii de initiativa legislativa), se intreaba cu inocenta si candoare: « Mai putem vorbi despre o separaţie a puterilor în stat presupunând că puterea judecătorească există real şi efectiv? Putem gândi la o colaborare a puterilor în stat care ar reda echilibrul, siguranţa şi predicţia drepturilor cetăţeanului? … Respectul autorităţilor faţă de cetăţean şi drepturile lui se reflectă direct în numărul excesiv de dosare instrumentate de judecător, în calitatea legii şi în garanţiile legale şi constituţionale care îi condiţionează statutul, dezechilibrul ori de reglementarea acestora din urmă afectând calitatea actului de justiţie la care este îndreptăţit cel dintâi.
O, sancta perversitas ! Insusi judecatorul care trebuie sa respecte Constitutia, legile si deciziile CCR, insusi judecatorul care trebuie sa aplice legile iar nu sa le modifice, el insusi militeaza pentru incalcarea lor si apoi se intreaba, candid, daca mai exista real si efectiv puterea judecatoreasca ! Si asta intrebindu-se, el vorbeste de conditionarile constitutionale si legale ale mandatului de judecator (pe care vrea sa le incalce !) si de afectarea calitatii actului de justitie de care el e singurul responsabil !
Daca nu v-ati indignat prea tare si daca mai aveti o nadejde ca in Romania va triumfa Justitia, trebuie sa credeti in ceea ce spunea Mona in proiectul ei pentru CSM : « Imaginea unui magistrat copleşit de un volum inacceptabil de activitate, expus vulnerabilizării, aplicând o lege incoerentă şi contrastantă flagrant cu cea comunitară ori în conflict cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, pus în imposibilitatea de a îşi valorifica efortul, şi al cărui statut este constant fragilizat, trebuie să fie înlăturată .
Sculati, voi oropsiti ai magistraturii, v-a sosit Ioana voastra (pe arcuri), insa ea se numeste Mona (nu sariti, ca nu se marita, ea e maritata doar cu legea si nu are timp de altceva). Cei care se pling de proasta functionare a Justitiei sa isi afle acum nasa : « Este nedrept ca degradarea sistemului legislativ să se reverse ca responsabilitate asupra sistemului judiciar, precum este nedrept şi demagogic să pretinzi standarde de judecată şi procese scurte ca durată în condiţiile în care statul nu îşi execută niciuna dintre obligaţiile de structură faţă de sistemul judiciar pentru a pretinde normalitatea. Trebuie înlăturată cortina retorică şi acuzatorie trasă peste sistemul judiciar, valorizate elementele pozitive de sistem, corijate cele apte de remediere şi îndepărtate cele care afectectează calitatea actului de justiţie ori reputaţia colectivă de sistem.
Carevasazica statul nu isi executa NICIUNA dintre obligatiile fata de sistemul judiciar. Asa o fi, cele 1,3 miliarde de lei vechi salariu anual si pensia speciala a magistraturii, plus calitatea de membru ales ilegal in CSM (cu sporul salarial aferent si alte facilitati legale) nu reprezinta NIMIC pentru Mona Pivniceru. Nimic, nada, niente, rien, nothing. Cele 500 de milioae euro sporuri salariale ilegale auto-acordate de ICCJ in cele doua RIL-uri din 2007 si 2008 despre care am scris in episoadele trecute nu reprezinta nimic. Pentru noi, contribuabili, sunt un pret insignifiant pe care il platim Justitiei Sandeilor. Asa ne trebuie, sa ne fie rusine ca ii criticam pe bloguri.
Asa ne unge la suflet proiectul Monei, ca nu rezistam sa citam abundent din el : « Tot astfel trebuie devoalate ingerinţele politice în actul de justiţie, indiferent sub ce formă s-ar prezenta, de natură a compromite şi diminua încrederea publicului în actul de justiţie, care trebuie să rămână pur şi curat ca un act de aplicare a legii, şi nu o activitate de risc sau curaj.
Dorinta nestavilita a Monei Pivniceru de face afaceri cu pufuleti ori cu pine si initiativa ei legislativa de a sanctiona material (adica in bani) « Parlamentul, Guvernul, Presedintele, Curtea Constitutionala, precum si altor structuri ale statului » mie personal imi suna a ingerinta Justitiei in actul politic.
Caci cum altfel s-ar traduce in fapt si in drept o lege de raspundere materiala a institutiilor mai inainte amintite care ar pune in mina unui judecator puterea de a decide, lovind cu ciocanelul in masa, ca Parlamentul are de platit o amenda catre magistrati, pentru ca le-a abrogat sporurile salariale ? Sau ce ar putea sa insemne raspunderea materiala a Presedintelui tarii care este condamnat, intr-o sentinta sa ii plateasca gingasei Monei Pivniceru (care se simte jignita) daune materiale pentru ca i-a spus, textual, dupa ce aceasta l-a mitraliat 5 minute intr-o pasareasca de neinteles, « Doamna, cum apareti la televizor ma uit la Dumneavoastra ca la Dumnezeu?
Clamind pe toate drumurile si in nenumarate feluri (deocamdata am dat doar citeva exemple, insa asta nu e tot) ingerinta politicului in Justitie, netinind cont de faptul ca nici Constitutia (art.40, al.3), nici legea 189/1999, nici raspunsul CSM-ului nu ii acorda vreun drept de initiativa legislativa, Mona a scris frumusel in proiectul ei pentru CieSieMie (citat exact) care ii sunt prioritatile si ce vrea sa faca ea din calitatea de membru al organismului care garanteaza, conform Constitutiei, independenta Justitiei.
Tineti-va bine, doua secunde pina la impactul iminent cu epoca de piatra a Justitiei si cu abolirea statului de drept prin acordarea catre magistrati a dreptului de a vota si de a modifica legile deja votate de Parlament:
« Priorităţi sustenabile:
Iniţiativa legislativă în ceea ce priveşte actele normative care vizează activitatea puterii judecătoreşti, în condiţiile în care aceasta poartă girul a două treimi din numărul magistraţilor, asigurându-se astfel un tratament egal între modul de reglementare din interiorul puterii judecătoreşti şi modul de reglementare al celorlalte două puteri ale statului ……
- Modificări ale legilor justiţiei – Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii în sensul compatibilizării dispoziţiilor acestora cu etapa actuală de dezvoltare a României ca urmare a aderării la Uniunea Europeană şi a implementării coordonatelor fixate de Consiliul Europei în privinţa statuării prin lege la cel mai înalt nivel a garanţiilor privind statutul magistraţilor;
- Stabilirea cadrului legislativ care să permită desemnarea la Curtea Constituţională a trei judecători ca reprezentanţi ai puterii judecătoreşti în cadrul acestei entităţi, asigurându-se şi în felul acesta egalitatea şi echilibrul puterilor în stat sau transformarea acesteia într-o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind paradoxală finanţarea unei instituţii politico-juridice cu judecători deveniţi astfel ca urmare a numirii lor politice şi nu ca rezultat al unei cariere de profil.
- Analiza, de către CSM, a felului în care s-a realizat Mecanismul de Verificare şi Cooperare (compatibilitatea cadrului legislativ adoptat cu realităţile sociale reglementate, precum şi analiza evoluţiei statului de drept, inclusiv în privinţa sistemului judiciar şi condiţia sociala şi profesională a magistratului, în raport cu recomandările Comisiei Europene în acest sens, ca şi a modalităţii în care situaţia reală a sistemului judiciar este reflectată în rapoartele Comisiei) şi întocmirea unui raport al CSM care să fie prezentat Comisiei [Europene] înainte de evaluarea finală”.
Cine a rezistat pina la finalul acestui episode si nu si-a luat deja bilet de avion pentru Congo este rugat sa mai astepte si celelalte episoade, pentru ca aceasta Mona Lisa a Justitiei trebuie bine inteleasa. Din fericire, nu e prea subtila si se pot gasi nenumarate ace constitutionale pentru cojoacele ei.
***
Probabil nu s-au gasit! Nu am vrut-o in CSM am primit-o in guvern cu optiunea Curtii Constitutionale. Sa ne fie de bine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu